working class zero…

“Munca e bratara de aur”..suna foarte fascninant nu?
Multe persoane se regasesc prin munca si aleg sa faca lucrul la care se pricep cel mai bine. Alte persoane nu se regasesc in munca si prin urmare, daca isi permit, aleg sa faca mici job-uri pentru o suma de bani dar in schimb au timp sa se gandeasca la spirit and all.

Eu nu stiu ce este munca. Este acea entitate care ma scoala de dimineata si ma tine ocupat pana la 19:00-20:00, care imi da batai de cap, care ma face sa rad, sa-mi pierd controlul, sa tip, sa urasc..si sa ma bucur de ce rezultat iese la sfarsit de zi. In principiu sunt viu si imi pun creierul la treaba all the time…

La inceput de drum, in primul an, dintr-o tendinta destul de puternica (aproape bolnava) am vrut sa demonstrez multe cu zero experienta. Suna dragut nu? Simti deja pericolul de la un kilometru in prinvinta acestui coktail de tupeu si zero experienta….

Am facut multe, sunt mandru ca am tinut pasul si chiar am depasit anumite asteptari dar atunci ceva nu mergea. Simteam cum pierd controlul…desi in principiu sunt la fel ca acum totusi ceva s-a stricat…

Ma uit la alte exemple de “muncitori” si vad mecanisme stricate …exact cum eram eu candva. Sculat-munca-mancare-dormit si acest ciclu se reface zilnic…  Ar trebui sa privim adanc in ADN-ul nostru si sa vedem la ce dracu suntem buni si sa facem acel lucru mai bine decat toti.

Daca muncesti intr-un fel stupid ajungi sa-ti distrugi puterea de a te concetra, de a te bucura de tine si de ce esti in stare sa faci..de rezultatele bune  si de acea recunoastere sincera  

Ajungi sa fi fascinat si de alte lucruri; incepi sa testezi si sa vezi ca poti fi buni si la altceva.  Trebuie sa cauti, sa ti ochii deschisi si sa cauti intodeauna oportunitati …este o viata mult prea scurta pentru a face un singur lucru, nu crezi?

Munca..ce aiurea suna cand vorbesc despre ea tocmai acum sambata…

Ma arunc in pat plin de lene, ma pregatesc pentru o carte buna si un jazz mantuitor..:)

Munciti ma …..daca stati degeaba va vin idei …:-p

cand aer nu exista..

Pornim in lume cu un organism “invelit” cu muschi si oase in jurul sistemului osos, dar sa nu uitam ca avem si ceva organe dar parca nu credem ca este totul.

Sufletul…

Cand eram un tanc de cativa ani am fost cu mama la doctor si i-am pus o intrebare draguta acestuia: unde este sufletul..?

Sufletul este pe undeva; ascuns adanc in ADN-ul nostru, baza fiintei noastre, el traieste si se hraneste cu mediul inconjurator.

In schimb de ce suferim de cele mai multe din cauza acestui suflet? De ce oare cand iesim din casa ne protejam aceasta portiune vitala in tendinta de a prinde si ziua de maine?

Suna prea “acasa tv” dar cei mai multi suferim un accident, sau poate altceva, la aceasta portiune din corpul nostru si ne revenim, odata cu varsta, din ce in ce mai greu.

Ne ascundem in carapacele noastre, alegem sa ne uitam pe stele dupa o zana OZN care vinde suflet la pachet, cu abilitatea de ati umple golul tau fara sa te atinga. In tot acest timp poate acea persoana importanta sta langa tine in metrou dar tu esti cu nasul bagat in geaca cu frica de gripa porcina.

Open to it, scoate capul si priveste totul cu ochii cat mai deschisi…eu unu asta am facut si am gasit ce am dorit…

Curaj…..cand aer nu exista….exista nebunie si o sa functionezi mult timp cu ajutorul ei…

Deschide usa…drum bun

Adevarul suprem…

Adevarul suprem, adevarul unic, adevarul vesnic, adevarul despre orice si oricine.

Cei elevati, ma refer la persoane cu un IQ si EQ marete, au incercat intodeauna sa afle care este ADEVARUL. Eminescu, Einstein, Dali etc.. fiecare a incercat sa afle in felul lui acest adevar complex despre existenta noastra si exprimarea noastra mai mult sau mai putin artistica despre acest Univers mare si rece.

Suntem meniti sa fim macinati mereu de intrebari prea mari dar in schimb aflam cat de mici  suntem, meschini si fara de speranta deoarece avem prea putini ani in buzunar iar dupa cum se stie drumul spre elevare cere sacrificii (degradarea corpului si a creierulu uman).

Nu stiu cat de elevat sau cat de destept sunt ….si mai mult cat de pertinente sunt ideile mele dar un singur lucru am invatat: sa ascult si sa invat din exemplele celor din jurul meu.

Jhonny Cash si viata lui este un exemplu foarte bun. Cine este acest Jhonny Cash? Va recomand sa cautati pe wikipedia..eu nu va dau nimic WTF.. man!!

@ alishor, melodia de mai jos este cea mentionata in post-ul anterior. Este f f f f  buna!

o melodie …o chitara bass…o chitara electrica ..o toba..si o voce…

Totul are sens cand este simplu si sufletul reactioneaza asa cum trebuie ….sincer.

it’s never about the place man…

Primul loc in care  m-am sarutat….locul in care te-ai nascut….locul in care ai ales sa mergi in primul tau concediu…locul in care ti-ai pierdut virginitate in cel mai stupid mod, cu persoana cea mai nepotrivita…

Location, location, location…cum spun cei despteti.

Doamnelor si domnilor inca de dimineata, pe la 01:50, m-am convins ca am destul timp sa dorm in jur de 5 ore si prin urmare vreau sa va impartasesc ceva important: locul nu conteaza!!!!!…

Concepte, muzica, concerte, acea bancuta blestemata din parc care gazduia acele partide de table, pe care le pierdeam mereu cu pustiul al carui nume in scapa..nu conteaza.

Arunca reflexul de turist japonez, traieste viata, memoreaza ce conteaza, stai in cur & enjoy the fuckin moment.

Refuz conceptul de concediu planificat, nu vreau sa-l vad, nu vreau sa cred ca exista; imi este mila de cei care aleg sa aiba un orgasm fals…Ia o gura de jack, ia cheila de la masina, daca ai prietena apuc-o de mana (de preferat sa aiba pe ea cat mai putine haine) si pleaca unde te tin picioarele & cardul.

Traieste momentul, respira aerul rece de pe Himalaya, incearca sa cuprinzi totul intr-un mare zambet si just be fuckin free. Nu vreau sa cred ca un loc imi poate prinde toate senzatiile si mai mult, ma poate provoca pe mine sa am acces la acele senzatii doar daca am sa-l vizitez din nou.

Fuck it; iau cu mine ce am mai drag, memoriile, senzatiile, greata, scarba, fericirea;toate ajung sa fie lucruri efemere, intangibile, dar sunt ale mele atat timp cat le pot tine.

Nimeni nu mai stie pe unde au scris Rolling Stones versurile din “Sympathy for de Devil” sau Foo Fighters cu “Pretender”…nu conteaza..conteaza ca o sa asculti aceste melodii pe vecie. Asta pana cand cei cu lantul mare la gat si cu bronzul natural o sa ne fure si aceasta mica libertate…

Traim aici, in Bucuresti, in Romania, Europa, Africa, Coasta de Fildes, Madagascar…..planeta Terra…fuck it conteaza ce ai in acea cutie craniana plina cu “marmelada” aia cu EQ mare.

Noroc si voie buna….”it was never about the place ….mannnnn!!!”

the king is dead …long live the king?

Privirea unui om poate spune foarte multe. Tensiunea dupa o zi de birou te poate stimula indeajuns de mult cat sa te comporti ca o leguma.

Nimic nu are sens, cum nici soarele aparut dis de dimineata nu mai spune nimic nou.

Ascundem acel sens unic al vieti noastre ca un cifru mult prea important pentru toti; nu vrem sa ne deschidem ca o carte dar in schimb pielea noastra este mai tare si dezvoltam peste noapte tepi de cactus. Suntem din ce in ce mai singuri si zambim …radem…ca un nebun care isi sfideaza camasa de forta dorind parca ceva mi puternic.

Nimic nu are sens nu..?

De curand cineva imi spunea ca e mai bine sa recunoasti ce cacaturi ai ascunse in debara, sa le aratam, sa nu fugim de ele si sa nu ne mai pacalim cu impresii false si machiaj putenic peste “ridurile” noastre adanci.
Multi accepta machiajul si ajung departe. Ajung fantome, actori pierduti in viata cotidiana meniti sa joace vesnic pe aceasta scena mare numita “viata”…

Adevarul nu este departe, adevarul nu este dincolo de noi, adevarul nu este bine ascuns, adevarul tipa si vrea sa fie vazut si inteles. Vrea  sa ne schimbam, sa aruncam toate naravurile, sa luam o gura buna de realitate si sa zambim dracu o data natural fara interes, fara niciun scop ascuns…sa fim umani.

Cifrul, realitate & adevarul; un adevarat coktail pentru o inima mult prea slaba. O incercare mult prea tupeista de introspectie umana nu?

Cand plictiseala vine si schimbi de pe blogu meu direct pe libertatea.ro lumina se inchide, cortina se lasa, aplauzele se opresc si totul devine un vid urias in care va regasiti.

The king is dead…long live the king!!!!!. Mereu o sa auziti asta, totul este un ciclu, cine esti astazi vei fi si maine ..pana cand iti dai ultima suflare.

mergi, alearga, traieste…

Te trezesti..respiri adanc, incerci sa intelegi pe ce lume esti si de ce in continuare intreaga incapere se invarte.

Cotidianul te atinge si te curpinde foarte rapid, este doar o alta zi, un alt episod scurt cu un final deja stiut. Te atingi pe fata, incerci sa-ti ridici maxilaru, simti barba deasa si parca vrei sa mai furi de undeva, de la oricine, cateva ore.

Timpul este dusmanul numarul 1 pentru toti iar tu esti deja in pericol. Primul obiect pe care il atingi este tocmai mobilul. De ce? Simplu: trebuie sa vezi daca esti cautat.

Al doilea obiect este o telecomanda. Apesi pe tasta “4″ si deschizi direct la Animal Planet. Nu este o simpla concidenta; creierul tau nu mai este amortit si parca direct din visul deja uitat simti nevoia sa te uiti la acest program si sa te purifici intr-un fel inca nestiut.

Liniste, fiindca preferi ca mai tot sa fie pe mute, te uiti pierdut in acea sticla colorata intens si brusc ceva prinde sens.

Ce?

O scena cat se poate de simpla. O “mama bivol” a fatat un junior…Ciudat ca la aceasta ora sa vezi un asemnea spectacol dar nu simt aceasi reactie.

Totul prinde sens cand cel mic brusc se ridica. Au trecut 2 minute, cel mult, si micutul se ridica, incearca, se tareste; pur si simplu nu vrea sa stea, nu vrea sa se lase batut.

Dupa 10 minute pline de julituri si tentative zdrobite brusc, cel micut reuseste. A reusit! A reusit sa faca primi pasi….

Nu stiu daca incerc sa inchid concis cu o mica analogie pe principiul “Keep waling” al domnului Walker dar are sens; despre asta vorbim doamnelor si domnilor.: acel micut s-a ridicat cat de repede fiindca trebuia sa invete sa alerge pentru a trai si ziua de maine.

Trebuie sa ne ridicam, trebuie sa ma ridic, trebuie sa privim inainte si sa ne dorim acel “ceva”. De unde luam energia? Depinde doar de noi sa ne folosim de ce avem mai bun si sa luam exemplul “micutului”. Am pus in ghilimele fiindca dupa primul pas facut a devenit un castigator …un bivol mare si puternic.

Seara buna si ma inclin umil in fata dorintei dvs de a merge inainte…

 

WTF

Pe mesajul lui “miseintamplanumaimie” si anume eu gasesc cele mai stupide filmulete de pe www mai jos puteti gasi doua fenomene de mult uitate …dar care s-au intors cu aceasta caternica.

Enjoy:

love them editors

Suna foarte bine….

furtuna in fiecare zi…

Toti vrem liniste..vrem liniste cand ne uitam la televizor…cand vrem sa dormim..cand vrem sa ne concentram …cand iesim la o plimbare …cand meditam …cand plangem….

Vrem liniste atunci cand cautam jumatatea pe la o varsta inaintata, dupa cateva tentative nu prea reusite, fiindca vrem sa ne aruncam in bratele lui/ei si sa avem acea pace.

Vrem liniste cand muncim ca sclavii sa avem un salariu, si ala asa cum e,  pe care sa-l consumam cu drag ..in timp ce stam linistiti acasa in pijamale zambind ca un prost la perete.

Caracterul nostru salbatic din viata sociala dispare atunci cand vrem acea liniste…

Dar ce se intampla atunci cand intr-un mod twisted viata ta este tot timpul o frutuna plina de evenimente. Cand nu ai timp sa te opresti ..sa respiri …si sa incepi de la zero. Nu ai timp sa te uiti in jur..alergi ..fugi de fulgere si tunete si fiecare picatura care iti loveste pielea reprezinta iar o durere puternica..

Nu avem ce face…trebuie sa stam …sa zambim in fata pericolului …sa-l chemam ….si sa-l infruntam.

Omul de mai jos, 2pac, a trecut prin destule. Intrati pe wikipedia si …da …chiar a zambit pericolului …pacat

Voi ce faceti….?